M-aș întoarce în România pentru că prețul unei vieți confortabile n-ar trebui să fie nicodată frica de moarte a copilului tău de 8 ani! O joi oarecare, la muncă, printre întâlniri și mailuri repezite se strecoară un email de la școala copilului. O simplă avertizare spre a nu ne impacienta cand ne vor povesti cei... Citește în continuare →
Despre cum mi-a spălat America creierul
M-aș întoarce în România ... ...dar cred că m-ar bate Dumnezeu!? Acu' vreo trei ani, la o sărbătoare de-a noastră Ortodoxă, mi-am trezit copilu' în miez de noapte să o initiez în 'cele tradiții Românești. I-am pus mândră o lumânare in mână și ne-am alăturat fraților noștri Români ce începuseră deja să dea târcoale clădirii,... Citește în continuare →
Despre TAROM (Transporturi Anapoda ROManesti)
M-as intoarce in Romania ... ...dar nu cu TAROM “Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam... Citește în continuare →
Despre „tot”
M-aș întoarce în România pt că m-a învățat să iubesc... ...dar America mi-a oferit abilitatea de a sorta oamenii care nu meritau. Mi-a plăcut să iubesc de mică cu totul. Să dau din mine fiecare sentiment cu pasiune până la epuizare cu speranța că de partea cealaltă o persoană era pregătită să mă prindă, să... Citește în continuare →
Despre o moldoveancă în America – „Home Sweet Home?”
...tata a renunțat la bancnota de colecție în mâna ghidului iscusit. O bancnotă simbolică într-un moment și mai simbolic. Singurul lucru în posesia noastră cu o valoare specifică în societatea în care intram sfioși, speriați, și plini de curiozitate. Mă întreb câte altele s-au dus odată cu bancnota aia. O cunostință energică ne aștepta nerăbdător... Citește în continuare →
Despre o moldoveancă în America – Aterizarea
M-aș întoarce în România de fiecare dată când mă gândesc la primul meu an în America... ...dar s-au schimbat multe de atunci. Rar îmi las mintea sa zburde liber in colturi întunecate unde am încercat sa îngrop experiențe si oameni care m-au marcat in moduri mai puțin plăcute. Dar cu cât mă uit mai mult... Citește în continuare →
#colectiv de departe
M-aș întoarce în România! De data asta fără "dar". M-aș întoarce în România și atât! De patru zile urmăresc de la mii și mii de kilometri povestea #colectiv. De vineri si până azi s-a scris într-una despre cauze și responsabili, despre prieteni pierduți, despre părinți îndurerați, despre eroi, despre muzică, despre Halloween. Și-au început... Citește în continuare →
Despre „sex surpriza” si violul care a luat Romania prin surprindere
Da! Da! Ati observat? Romania a fost luata prin surprindere...violata la randul ei de ideea ca asa ceva, se poate intampla intr-o tara "Europeana" si, mai mult, "in 2015" sau poate 2014... Si internetul a fost luat cu asalt, au inceput petitiile si grupurile fb, iar eu, in naivitatea mea am zis "Era timpul, Romania!"... Citește în continuare →
Despre toleranță și normalitate sau „Scrisoare deschisă” pentru Mihaela Rădulescu
Dragă Mihaela, Îmi permit să-ți spun pe nume, nu din lipsă de respect, ci pentru că de-a lungul anilor am simțit o oarecare legătură cu tine. Te-am admirat de la o vârstă destul de fragedă pentru ce ai realizat, pentru că mi-ai părut o luptătoare, pentru ca ai ajuns unde ai ajuns. Nu m-au interesat... Citește în continuare →