de la Corina (de 12 ani in Italia)
Buna, draga Luciana…..am citit postarea ta si sincer am retrait momentele copilariei fericite, chiar pot sublinia FERICITE..momente, zic eu, pline de inocenta…de bucurie..si fericire chiar daca aveam destule lipsuri….Imi aduc aminte ca atunci cand ieseam afara ..problemele noastre nu erau ..oauuu ce sandale misto sau ce fusta scurta si de firma ai…NU…..erau cu totul si cu totul altele…eram PRIETENI..fara sa cerem ceva in schimb sau sa profitam..unul de celalalt…Poate mancam cu totii din aceeasi farfurie o lingura de ciorba,sau mancam o bucata de paine calda cu zahar si cacao……iti mai aduci aminte????
Si eu sunt plecata din tara de 12 ani…si raman foarte dezamagita atunci cand ma intorc si revad multe persoane care din nefericire uita de unde au plecat….si cel mai rau uita sa vorbeasca romaneste. Dar cel mai dezamagita sunt atunci cand vad parinti care nu-si invata copiii limba romana. Am si eu o fetita de 6 ani si de foarte mica am invatat-o ca acasa ,sau intre romani trebuie sa vorbim numai romaneste,iar la scoala sau in societate,limba italiana ..si sunt foarte mandra de ea ca acum vorbeste corect ambele limbi….
iNTR-ADEVAR e greu in tara dar sunt convinsa ca daca m-as intoarce de tot as reusi sa fac ceva si acasa. Eu cred ca de munca se gaseste dar nu este vointa…multa lume (cum am vazut pe la stiri) prefera sa stea in somaj decat “sa-si rupa oasele la munca.”
Ceea ce ma surprinde foarte tare e ca toata lumea se plange ca nu are bani dar cum se exlica faptul ca intr-o marti ,in luna februarie,(cand am fost acasa), seara nu gaseai un loc liber la o terasa, toate erau pline de tineri de peste 20 ani( viitorul tarii noastre),eu incepusem deja sa muncesc imediat dupa ce luasem bacalaureatul,chiar eram fericita ca aveam si eu banutul meu castigat cinstit ….si nu-mi permiteam sa-mi pierd noptile prin baruri ,sau sa arunc banii pe nimicuri…Pentru asta doar parintii sunt vinovati ,nu mai exista respect ,nu mai exista constiinta nu mai exista orgoliu….
exista doar un “OF” mare de tot si sper sa putem schimba ceva…..
Te pup draga Luciana si sper sa ne putem revedea intr-o buna zi
Lasă un răspuns